Lewis & Short

in-clāresco, rŭi, 3, v. inch. n.

  1. I. Lit., to become clear or light (late Lat.): ubi primum dies inclaruit, Amm. 25, 1, 1.
  2. II. Trop., to become famous or celebrated (postAug.): docendi genere maxime inclaruit, Suet. Gramm. 17; cf. ib. 18: neque mea fortuna neque tua gloria inclaruisset, Tac. A. 12, 37; Plin. 35, 11, 40, § 130: in auro caelando, id. 33, 12, 55, § 154: quae artes pluribus inclaruere exemplis, id. 7, 37, 38, § 125.